Căsătorie şi divorţ

Dacă s‑a înțeles capitolul anterior, atunci motivul declarațiilor, aparent contradictorii, ale lui Isus cu privire la permisiunea de a divorța este, de asemenea, clar. În unele cazuri, El a sfătuit împotriva lui (Matei 19: 3‑9; Marcu 10: 2‑12; Luca 16:18), însă, în altele, dimpotrivă. El a binecuvântat divorțul în situaţia în care unul dintre soți ar putea continua pe calea spre Dumnezeu, spre Perfecțiune, în timp ce celălalt nu poate și nu vrea, ci doar îşi împiedică partenerul să meargă pe acest drum (Marcu 10: 29‑30; Luca 18: 29‑30).

“Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Eu vă spun: nu; ci mai degrabă dezbinare.” (Luca 12:51)

De ce este așa? Pentru că doi oameni, după ce s‑au unit prin căsătorie, nu se dezvoltă în mod necesar, în acelaşi ritm. Au mers împreună o anumită parte a drumului învățând unul de la altul. Dar, la un moment dat, acest program se poate termina; apoi programele studiilor lor cu Dumnezeu trebuie să fie diferite… Dumnezeu i‑a unit, dar El îi poate şi despărți… Dacă oamenii încearcă să i se opună făcând referire la Biblie, atunci ei se împotrivesc lui Dumnezeu. Se întâmplă ca Biserica să își asume dreptul de a decide unirea sau separarea oamenilor. Cu toate acestea, Dumnezeu nu a atribuit acest drept nimănui: “Marele Creator nu a împărtășit Puterea Lui cu nicio ființă vie!” (Viaţa Sfântului Issa [28], 5:17)

Viața de familie reprezintă, de asemenea, lecții la Şcoala lui Dumnezeu, denumită Terra. Doi tineri, îndrăgostiţi unul de celălalt, au fost la școală în aceeaşi clasă. Dar, după ce au terminat școala, ei nu intră neapărat la aceeași universitate pentru a‑și continua studiile; căile lor pot fi diferite și ei înşişi pot deveni diferiţi — diferiţi în capacitatea de a înţelege informaţiile de la Dumnezeu. Într‑un asemenea caz, ei nu mai sunt la acelaşi nivel, devin nepotriviţi unul cu altul, iar viaţa lor de familie devine un fals, o relaţie adulteră: “Fiecare contact (sexual) cu persoane diferite este adulter.” (Evanghelia după Filip [26], 42)

… Din acest exemplu, putem observa că “regulile de comportament” pe care Dumnezeu le dă oamenilor, care sunt la diferite niveluri de dezvoltare, pot fi complet opuse.

“Când orbul şi cel ce vede sunt împreună în întuneric, nu sunt diferiţi unul de altul. Dar când apare lumina, acela care vede va vedea lumina şi acela care este orb va rămâne în întuneric.” (Evanghelia după Filip [26], 56)