English Español Français Deutsch Italiano Český Polski Русский Română Українська Português Eesti 中文

Cunoștințe contemporane despre Dumnezeu, evoluție și sensul vieții umane.
Metodologia dezvoltării spirituale.

 
Câteva idei principale din Filocalia
 

Câteva idei principale din Filocalia

Vladimir Antonov


Tradus din engleză de
Jenica Neamu




Această carte conține afirmaţii făcute de mulți călugări creștini care au trăit pe Pământ în primele secole ale existenței creștinismului. Cuvintele lor reflectă căutările lor spirituale personale care includ îndoielile lor, deznădejdea eşecurilor, descrierea succeselor, sfaturile lor oferite altora. Mulți dintre aceştia au adus o contribuiţie însemnată la dezvoltarea ideilor isihasmului.

Această carte are o mare valoare pentru aceia care studiază experienţa religioasă.

Sfaturi duhovniceşti ale
Diadohului Foticeei

Culmea credinței este… scufundarea minții în Dumnezeu.

Culmea eliberării de bogăţii [de dorinţa de a avea bogăţii] este să vrei să fii sărac tot atât de mult pe cât vor ceilalţi să fie bogaţi.

Culmea umilinței este de a uita fără şovăială faptele tale bune.

Culmea iubirii este întărirea purtării prietenoase faţă de aceia care te ponegresc și te ocărăsc.

Sfaturile duhovniceşti ale lui Varsanufie cel Mare şi ale lui
Ioan numit Proorocul

Spune că ești păcătos, dar poartă‑te ca și cum nu ai fi.

Cel ce se vede pe sine păcătos și vinovat de multe rele, niciodată nu se sfădeşte, nu se ceartă şi nici nu e supărat pe ceilalţi, ci ţine pe toți ca fiind mai buni și mai înțelepți decât el însuși.

Îndrumările duhovniceşti ale lui
Efrem Sirul

Călugăre, să nu mănânci carne, nici să nu bei vin, ca nu cumva să se strice mintea ta… Să nu depinzi de carne și de băutul vinului, ca nu cumva mintea ta să nu mai fie în stare să primească darurile cele duhovniceşti.

Dumnezeu a creat pe om liber, de aceea, pentru om există şi cinstirea şi pedeapsa. Să primească laude și lauri căutătorii celor duhovniceşti, iar cei neglijenţi și criminali — pedeapsă și durere.

Ochiul rătăcitor provoacă multă suferință aceluia care îl urmează. Țineți‑vă ochii de la rătăcire, ca nu cumva să pierdeţi calea cea dreaptă a castităţii.

Ocoliţi cu înţelepciune adunările nepotrivite pentru a vă păstra curaţi în bunătate.

Dacă vrei să birui iubirea de arginţi, să îndrăgeşti dăruirea pentru aproapele tău şi traiul umil.

Dacă vrei să birui mânia, să fii blând și generos.

Dacă vrei să birui îndelunga întristare, să nu te mâhneşti nicicând pentru cele vremelnice, ci dacă alţii te vor răni cu vorba sau te vor necinsti, sau nu îţi vor da pace, nu te întrista, ci dimpotrivă, bucură‑te.

Întristează‑te doar când păcătuieşti, dar şi aici să păstrezi măsura, ca să nu cazi în deznădejde.

Dacă vrei să birui slava deşartă, să nu iubeşti laudele, nici cinstirile, nici hainele bune, nici şederea pe locurile de frunte, nici întâietăţile, ci, dimpotrivă să te bucuri atunci când eşti ocărât şi defăimat în chip mincinos, şi să te mustri pe tine însuţi, zicându‑ţi că eşti cel mai păcătos dintre toţi păcătoşii.

Dacă vrei să birui trufia, orice ai face, să nu zici că lucrul acela s‑a făcut cu puterile tale, ci să spui: “Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu acoperământul lui Dumnezeu se face aceasta, nu cu puterea mea”.

“Principiile generale ale vieţii duhovniceşti”
Ioan Scărarul

Mirenii m‑au întrebat: „Cum putem noi, care trăim cu soţii, fiind împovăraţi cu îndatoriri lumești, să cunoaștem viața creștină desăvârşită?“

Le‑am răspuns: „Faceţi tot binele de care sunteţi în stare, să nu înşelaţi pe nimeni, să nu fiţi trufaşi cu nimeni, să nu urâţi pe nimeni, să nu plecaţi de la adunările bisericeşti, să fiţi miloşi cu cei săraci, să nu ispitiţi pe nimeni, să nu umiliţi pe nimeni, să fiţi credincioşi soţiilor voastre. Trăind aşa, vă veţi apropia de Împărăția Cerească.“

Îndrumările spirituale ale lui
Avva Dorotei

Toată lumea judecă pe alții, după cum le este felul… Să spunem că, întîmplător, cineva era afară pe timp de noapte şi trei bărbaţi treceau pe lângă el. Primul dintre ei, văzându‑l, crede că el așteaptă pe cineva pentru a curvi; celălalt crede că trebuie să fie un hoț; iar al treilea crede că [acel om] a hotărât să meargă împreună cu altcineva pentru a se ruga și [acum] îl așteaptă.

Am auzit despre un frate care, atunci când vizita pe cineva din comunitate și vedea chilia acestuia nemăturată şi murdară, gândea în sinea lui: binecuvântat este acest frate, pentru că el a pus deoparte preocupările pământești și este atât de cufundat în cele mai înalte lucruri, încât nu mai are timp să curețe odăiţa. Și dacă el ajungea la un frate a cărei chilie era cu toate lucrurile puse la locul lor, măturată şi curată, se gândea: sufletul acestui frate este tot atât de curat cum este şi odaia lui, iar rânduiala din cămăruţa lui este la fel cu starea sufletului său.

Să nu jinduiţi la rezultatul pe care îl râvniţi, ci să vreţi să se întâmple așa cum va fi să fie: aşa, veţi trăi în pace cu toată lumea.

Să credeţi că ruşinea și ocara sunt leacuri pentru vindecarea mândriei. Și rugați‑vă pentru cei ce vă ceartă ca pentru adevărații vindecători…

Ca răspuns la învinuiri mincinoase spun [următoarele]: iartă‑mă și roagă‑te pentru mine! Când oamenii te întreabă dacă este adevărat, spune adevărul și apoi pleacă‑te cu umilinţă și spune din nou: iertaţi‑mă și rugați‑vă pentru mine!

Niciodată să nu pui voinţa ta înaintea voinţei fratelui tău.

“Despre lupta duhovnicească”
Ioan Casian

(Există) starea care constă în contemplarea unui Singur Dumnezeu cu o iubire arzătoare față de El; în această stare, plină de acea iubire, mintea conversează cu Dumnezeu în modul cel mai direct.

Îndrumările ascetice ale lui
Nilus din Sinai

Atunci când rușinea cade asupra ta, să fii bucuros pentru că, dacă este pe nedrept, atunci răsplata ta va fi mare; și dacă este drept, atunci, după ce ţi‑ai luat lecţia, poţi să eviţi pedeapsa.

Există cea mai înaltă rugăciune a celor perfecţi… — când prin aspiraţii negrăite ale spiritului, ei se apropie de Dumnezeu Care le vede inimile lor deschise.

Îndrumările duhovniceşti ale lui
Isaac Sirul

Acela care are un suflet smerit niciodată nu stă să se uite la mulțimi, la adunări de oameni sau răzmeriţe; nu dă nicio atenție cuvintelor, bârfelor, împotrivirilor, tulburărilor simțurilor: el nu caută să aibă mult și să fie mereu ocupat, ci să fie liber şi fără griji.

El nu se grăbeşte niciodată şi nu este niciodată tulburat; el nu are niciodată gânduri agitate şi lipsite de adâncime; ci el rămâne mereu liniştit. Nu există nimic care poate să‑l uimească, să‑l încurce, sau să‑l sperie… Toată bucuria și veselia se găsesc în ceea ce este plăcut pentru Domnul său. Când el ajunge cu fruntea la pământ și îşi îndreaptă ochii inimii sale către Cel mai Sfânt dintre Sfinţi,… el îndrăznește să se roage numai atât: tot ceea ce mi se va întâmpla, să se întâmple prin voia Ta!

Deșertul domoleşte tulburările sufleteşti. Dar omul nu trebuie doar să domolească patimile, ci trebuie să le nimicească, să le înfrângă… patimile care au fost doar potolite se trezesc atunci când există un motiv pentru ele să apară din nou.

Cel care vrea să‑L iubească pe Dumnezeu trebuie să aibă grijă, în primul rând, de curăţenia sufletului; această puritate este atinsă prin biruirea patimilor. Acela care nu și‑a biruit patimile nu poate intra curat în lăcaşul pur şi neprihănit al inimii.

Nu urî pe păcătos, căci noi toți vom fi răspunzători.

Sfaturile duhovniceşti ale lui
Teodor din Edessa

Numai după ce am scăpat de slăbiciuni și desfrâu și numai după ce avem poftele trupeşti sub stăpânirea Duhului, numai atunci vom lua crucea și Îl vom urma pe Cristos.

Și "retragerea din lume" nu înseamnă altceva decât nimicirea patimilor și trăirea vieții lăuntrice întru Cristos.


 
Main pageBooksArticlesSpiritual filmsPhotogalleryScreensaversOur sitesLinksContact